Sfantul IOAN IACOB HOZEVITUL - "Din Ierihon Catre Sion" - Editie necenzurata

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Sfantul IOAN IACOB HOZEVITUL - "Din Ierihon Catre Sion" - Editie necenzurata

Mesaj  Admin la data de Vin Sept 03, 2010 7:35 pm

Veti gasi aceasta carte a Sfantului Ioan Iacob Hozevitul (editia necenzurata), aparuta sub ingrijirea ieromonahului Ioanichie Paraiala, ucenicul Sfantului si editata la editura Patriarhiei Ierusalimului in 1999, tradusa si in limba romana, cu o prefata scrisa de IPS Mitropolit al BOSVR Silvestru Onofrei - pentru editia in limba romana (de mentionat ca aceasta prefata nu a fost scrisa special ptr. aceasta carte, IPS Mitropolit trecand la Domnul in 1992).

Descarcare: http://sfioaniacobhozevitul.files.wordpress.com/2010/04/sf_ioan_iacob_din_ierihon_catre_sion.pdf

Citez cu ingaduinta voastra una din poeziile Sfantului - va rog din suflet, cititi-o cu atentie si desprindeti concluziile de rigoare. Poezia se numeste "O Jertfa Neobisnuita":

O JERTFĂ NEOBISNUITĂ

Împrejurul Mânăstirii
De la Muntele Sinai
Nu erau păgâni ca astăzi,
Peste tot crestini vedeai.

Când a fost robit Sinaiul
De păgânii saracini,
S-a vărsat urgie mare
Contra bieŃilor crestini.

Carii si-au păzit credinta
Au murit ca mucenici,
AlŃii (vai) prin lepădare
S-au crutat de inamici.

Un crestin din cei cu râvnă
Si prea bine credincios,
Căuta să-si scape viata
Într-un loc prăpăstios.

Mort, sau teafăr, mi-i totuna
(Cugetă bietul crestin),
Numai să-mi păzesc credinta
Si să scap de saracini.

Dar nevasta lui văzându-l
Apucatu-l-au de strai
Si plângând striga cu jale:
Unde fugi bărbate, stai!

Cauti numai tu scăpare,
Dar pe mine cum mă lasi
Între liftele păgâne
Cu sărmanii copilasi?

Sunt femeie, fire slabă,
Oare cum te-ai îndurat
Să mă lasi pe mâini streine,
Nu ti-i frică de păcat?

Dacă mai rămân în viată
Răii mă vor necinsti
Si spre lepădarea Legii
Ei pe toti ne vor sili.

Iar de vrei să fugi acuma,
Rogu-te să mă jertfesti
Dimpreună cu copiii
Si pe urmă liber esti ...

După cum ducea la moarte
Avraam pe fiul său,
Fă-ne si pe noi acuma
Jertfă pentru Dumnezeu.

Rugămintile femeii
Pe bărbat l-au biruit
Si dorinta ei fierbinte
Într-o clipă s-a plinit.

Copilasii cu nevasta
Si-au plecat grumajii lor,
Căci vedeau în spada mortii:
Scutul cel mântuitor.

Moartea lor a fost primită
De Stapânul Savaot
În Jertfelnicul din ceruri
Ca o ardere de tot.

Neavând acuma grijă
De nevastă si copii,
Sta ascuns crestinul nostru
Prin (prăpăstiile) pustii.

Rătăcind el ani de zile
Ca un om sălbăticit
Un fior de îndoială
Îl făcea nedumerit.

Cam asa zicea în sine
Si se tânguia mereu:
Oare este primită
Jertfa mea la Dumnezeu!

Domnul însă mângâindu-l
Îndoiala i-a gonit,
Când i-a arătat si vremea
Fericitului sfarsit.

Deci mergând la Mânăstire
Petrecea în rugăciuni
Si uda cu râu de lacrimi
Sfintele "Închinăciuni".

Când a fost bolnav de moarte
El vedea cum vin din Rai
Să-l întâmpine cu cinste
"Mucenicii din Sinai".

Unii îl chemau pe nume
Si cu drag îl sărutau,
AlŃii felurite daruri
Pentru dânsul aduceau.

Cum ar merge la o nuntă
(Spun cucernicii Părinti)
A trecut din lumea asta
Întovărăsit de Sfinti.

Până azi se pomeneste
În soborul Sinait
Despre jertfa cea streină
A acestui fericit.

Admin
Admin

Mesaje : 28
Data de înscriere : 05/03/2010

Vezi profilul utilizatorului http://orthodox-traditional.forumers.ro

Sus In jos

Insemnarea Sfantului IOAN IACOB la poezia "O Jertfa Neobisnuita"

Mesaj  Admin la data de Vin Sept 03, 2010 7:42 pm

Însemnare (continuare a mesajului anterior)

"Versurile acestea le-am tâlcuit din cartea grecească numită "Limonar" care a fost scrisă de Sf. Sofronie Patriarhul Ierusalimului si de Ioan Moscul (Eferatas). Din ele se vede până unde ajunge paza curătiei si a credintei la vremuri de primejdie.

Din ele se vede până unde ajunge paza curătiei si a credintei la vremuri de primejdie.

Vremurile de silnicii si de prigoane pot să vie iarăsi asupra turmei pravoslavnice, căci lumea de azi nu mai poate vedea cu ochi buni asezămintele vechi ale Sfintei noastre Biserici.

Omul modern caută să lepede rânduielile cele vechi ca pe niste haine ponosite. Pentru asta se pornesc atacuri tot mai dese împotriva Legii Sfinte si împotriva celor binecredinciosi.

Atacurile de astăzi sunt mult mai ascunse, dar mâine poimâine se vor da la arătare si va trebui să ne apărăm Sfânta Credintă prin mărturisire si prin sânge.

Să tinem sus drapelul si sfânta noastră armă, când va suna vreodată semnalul de alarmă! Să jertfim toate pentru a ne păzi sufletul curat si credinta nestrămutată.

Mai bine să murim în strâmtoarea boalei, în necazul sărăciei si în sâlnicia ascultării din Mânăstire, decât să fim ademeniti de cei înselători si de patimi vătămătoare de suflet!
De mii de ori suntem mai fericiti cu sărăcia noastră între streini, decât cu răsfătul celor urâtori de crestini! De este cu putintă, s-ar cuveni ca să sărutăm în fiecare ceas pământul acesta blagoslovit (care ne este liman de scăpare) si să mulŃumim lui Dumnezeu cu lacrimi că: "din foc si din apă ne-au scos pre noi întru repaus".

Am pierdut Tara Românească, dar ne asteaptă în ceruri patria cea vesnică!

Am pierdut poate si avere si rudenii, dar ceea ce este mai scump decât toate, adică Sfânta noastră Credintă, pe aceasta noi o avem întreagă (din mila lui Dumnezeu).

Să o păzim deci până la urmă întreagă si neprihănită si Dumnezeu ne va păzi de toate primejdiile războiului văzut si a celui nevăzut.

Să ascultăm cuvintele Sfântului Apostol Pavel care strigă: "Nu vă plecati grumajii sub jug străin cu necredinciosii, că ce legătură poate avea dreptatea cu fărădelegea, sau ce împărtăsire are lumina cu întunericul? Sau ce unire are Hristos cu Veliar, sau ce tovărăsie poate fi între un credincios si un necredincios? Sau ce legătură poate fi între Biserica lui Dumnezeu si între idoli? Căci voi sunteti Biserica lui Dumnezeu celui viu, de aceea iesiti din mijlocul lor si vă osebiti, zice Domnul."

Pe noi ne-a scos Dumnezeu din calea năvodului rosu, deci să nu ne încurcăm în atele lui care au ajuns până aici, ci să păzim comoara strămosească, căci zice Sf. Apostol si Evanghelist Ioan: "Biruinta aceasta care a biruit lumea este CREDINłA VOASTRĂ".

Fie ca aceasta poezie si insemnarea de dupa ea sa va aduca gandurile cele bune in inima si in minte, iar cei aflati intr-una din falsele biserici (erezii, parasinagogi), asemenea "crestinului" din poezia citata sa fugiti de ele ca acolo se slujeste nu Domnului (chiar daca la acele "slujbe" se "pomeneste" Numele Domnului), ci lui Lucifer, domnul si stapanul a acestei lumi".

Sursa: Sfantul Ioan Iacob Hozevitul - "Din Ierihon catre Sion"
http://sfioaniacobhozevitul.files.wordpress.com/2010/04/sf_ioan_iacob_din_ierihon_catre_sion.pdf

Cu drag si va rog iertati-ma de v-am gresit,
Admin

Admin
Admin

Mesaje : 28
Data de înscriere : 05/03/2010

Vezi profilul utilizatorului http://orthodox-traditional.forumers.ro

Sus In jos

Alta poezie intru aducerea aminte a Sfantului Nicodim Aghioritul si intru sublinierea insemnatatii Pedalionului sau in vremurile noastre de prigoana, cand antihristii conduc lumea

Mesaj  Admin la data de Vin Sept 03, 2010 7:51 pm

STIHURI DE UMILINTA

Nicodime prea ferice
Care doreai odinioară
Ca să trăiesti la noi în tară,
Acuma caută din ceruri
Si vezi pe fiii României
Cum poartă jugul tiraniei.

Cu Sfântul Staret de la Neamtu
Să dai acuma ajutor
Prea necăjitului popor
Iar tabăra înselăciunii
Din vatra noastră strămosească
Degrab să se risipească!

În tara noastră primitoare
Acuma nu mai este "soare"
Cu razele de libertate
Căci vântul de la Miază Noapte
Aduce negură de moarte.

Cu darul tău cel sfânt, Părinte
Să mângâi pe cei necăjiŃi
Si să dezlegi pe cei robiŃi
Iar pe organele pierzării
Cari hulesc Sfânta Credintă
Întoarce-i către pocăintă!

Învătătura ta cinstită
Să fie iarăsi folosită
De neamul nostru românesc
Si "coarnele lui Veliar"
Să nu se mai înalte iar!

Pedalionul scris de tine
Să fie natiei Crestine
Ca o duhovnicească cârmă
Iar cartea "Celor cinci simtiri"
Oglinda Sfintei mântuiri.

În viata noastră necăjită
Si de Păstorii buni lipsită,
La toti crestinii pravoslavnici
Luceafăr să ne fie-n cale
Sfintenia vietii tale!

N.B. Cuv. Nicodim dorea mult să meargă la chinovia Cuv. Paisie de la Neamtu, însă prin semne ceresti a fost oprit. Prăznuirea lui se face la 14 Iulie.

ADAUS SPRE LĂMURIRE (prima lui parte)

Când lipsesc povătuitorii cei buni, când duhul lumesc caută să înăbuse sfânta credintă, când
slugile lui Antihrist se grăbesc să întunece adevărul, atunci Pedalionul Sfântului Nicodim ne arată ca o busolă încotro să mergem, iar cartea lui "Nevăzutul Război" ne învată cum trebuie să folosim armele cele Duhovnicesti, pe urmă "Hristoitia" adică cartea bunelor obiceiuri ne dăscăleste cum să ne purtăm în viată, iar cartea celor Cinci Simtiri ne serveste ca o strajă neadormită pentru suflet.
În sfârsit, toate cărtile lui, care sunt mai mult de o sută, le avem ca pe niste proptele de mântuire în toată viata noastră. (va urma)

Admin
Admin

Mesaje : 28
Data de înscriere : 05/03/2010

Vezi profilul utilizatorului http://orthodox-traditional.forumers.ro

Sus In jos

Re: Sfantul IOAN IACOB HOZEVITUL - "Din Ierihon Catre Sion" - Editie necenzurata

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum